Osteoporoza este o afecțiune întâlnită frecvent, ce face ca oasele să devină atât de slabe și de fragile, încât chiar și o cădere ușoară ar putea duce la apariția unei fracturi. Fracturile asociate cu osteoporoza apar adesea la nivelul șoldului ori a coloanei vertebrale.
Osteoporoza se dezvoltă în momentul în care un os nou apare înainte ca cel vechi să fie îndepărtat. Această afecțiune afectează atât femeile, cât și bărbații, însă femeile albe, mai ales cele care au trecut de menopauză au un risc mai ridicat de a suferi de osteoporoză.
Tratamentul medicamentos, alimentația sănătoasă și activitatea fizică pot fi utile în prevenirea pierderii osoase și întărirea oaselor slabe.
Ce este osteoporoza?
Osteoporoza este o boală ce se manifestă prin scăderea densității osoase. Această afecțiune poate duce la apariția unui os poros anormal, compresibil și la fracturi frecvente.
Când un os sănătos este privit la microscop, acesta seamănă cu un fagure de miere. Însă, atunci când este afectat de osteoporoză, găurile din fagure devin mult mai mari. Oasele poroase își pierd densitatea, se slăbesc și se rup mult mai ușor.
Un os normal este compus din proteine, calciu și colagen – trei elemente ce-i conferă rezistență. Oasele afectate pot să se rupă chiar și în urma unor leziuni minore. Coloana vertebrală, șoldurile, încheieturile și coastele sunt cele mai afectate de osteoporoză, deși fracturile asociate acestei afecțiuni pot apărea în aproape toate oasele scheletului.
Care sunt cauzele osteoporozei?
Osteoporoza apare în momentul în care nu există un echilibru între apariția oaselor noi și eliminarea oaselor vechi. În unele cazuri, corpul nu este capabil să formeze în totalitate osul nou.
Calciul și fosfatul sunt două minerale necesare pentru formarea normală a oaselor. În tinerețe, corpul utilizează aceste minerale cu scopul de a crea oasele. Calciul este important nu doar pentru oase, ci și pentru funcționarea optimă a inimii, creierului și altor organe.
Organele critice rămân în stare funcțională, doar dacă organismul reușește să reabsoarbă calciul stocat în oase. În cazul în care nu există suficient calciu ori dacă organismul nu reușește să absoarbă acest mineral din dietă, țesutul osos ar putea avea de suferit. Prin urmare, oasele devin fragile și se rup cu ușurință.
Osteoporoza este cauzată, în general, de lipsa unor hormoni, precum estrogenul și androgenul. Femeile care au trecut de vârsta de 60 de ani primesc adesea diagnosticul de osteoporoză. La menopauză, nivelul de estrogen scade foarte mult, iar acest lucru crește riscul femeii de a suferi de osteoporoză.
De asemenea, această afecțiuni poate fi cauzată și de un consum redus de calciu și vitamina D sau de lipsa activității fizice.
Osteoporoza poate fi provocată și de alte afecțiuni, precum probleme tiroidiene, cancer osos, tulburări genetice, sindromul Cushing.
Osteoporoză – simptome
Osteoporoza în stadiu incipient nu provoacă simptome, tocmai de aceea multe persoane nu știu că se confruntă cu această afecțiune până când nu suferă o fractură.
În cazul în care apar totuși simptome, acestea includ:
- Unghii fragile
- Stare de slăbiciune
Dacă osteoporoza nu este tratată corespunzător, se poate agrava. Oasele devin tot mai fragile și mai subțiri, iar riscul de apariție a fracturilor crește. Pe măsură ce boala progresează, pot apărea dureri ascuțite. Este posibil ca durere să nu se răspândească în alte zone, însă poate să dureze chiar și peste trei luni.
Osteoporoza severă include simptome precum fractură apărută în urma unei căderi sau a unui strănut puternic. În plus, acest tip de osteoporoză se poate manifesta prin dureri de spate, ori scădere în înălțime, dacă există o fractură de compresie.
Tipuri de osteoporoză
Osteoporoza poate fi primară, secundară, osteogeneză imperfectă și juvenilă idiopatică.
Osteoporoza primară
Acesta este cel mai întâlnit tip de osteoporoză și afectează mai mult femeile decât bărbații. Un individ atinge densitatea osoasă maximă la vârsta de 30 de ani, apoi rata pierderii osoase crește încet, iar rata de formare a oaselor scade.
În cazul femeilor, pierderea accelerată a osului apare după încetarea menstruației, când producția de estrogen scade (între 45 și 55 de ani). În cazul bărbaților, subțierea osului începe când producția de testosteron se reduce, pe la 45-50 de ani.
Osteoporoza secundară
Acest tip de osteoporoză se manifestă prin simptome asemănătoare osteoporozei primare, însă apare în urma unor boli precum leucemie, hipertiroidism ori hiperparatiroidism.
Osteoporoza secundară poate să apare și în urma administrării unor medicamente ce distrug oasele, precum corticosteroizi inhalatori orali. Acest tip de osteoporoză poate să apară la orice vârstă.
Osteogeneza imperfectă
Aceasta este o formă rară de osteoporoză ce se poate manifesta din uter. Totuși, osteogeneza imperfectă este diagnosticată, de cele mai multe ori, după naștere. Această afecțiune determină ruperea oaselor, fără niciun motiv.
Osteoporoza juvenilă idiopatică
Acest tip de osteoporoză este rar și apare la copiii cu vârsta între 8 și 14 ani. Nu se cunoaște cauza acestui tip de osteoporoză ce crește riscul de fracturi.
Diagnosticarea osteoporozei
Medicul analizează istoricul medical al pacientului și efectuează un examen fizic. În plus, îi poate cere pacientului să facă analize de sânge și urină cu scopul de a descoperi afecțiunile ce provoacă pierderea osoasă. Dacă medicul crede că este posibil ca pacientul să sufere de osteoporoză, îi va recomanda acestui să facă un test de densitate osoasă, ce poartă numele de densitometrie osoasă.
Radiografiile tradiționale nu reușesc să măsoare densitatea osoasă, însă pot să identifice fracturile coloanei vertebrale. Pentru măsurarea densității minerale osoase se folosesc tehnici mai specializate. Există mai multe teste diferite, însă cel mai folosit este DEXA (densitometrie osoasă cu raze X cu energie dublă).
DEXA poate să detecteze chiar și cele mai mici pierderi osoase și este folosit pentru măsurarea densității oaselor coloanei vertebrale și șoldului. De asemenea, DEXA poate măsura densitatea osoasă a scheletului întreg.
Mai există și alte teste pentru măsurarea densității osoase, precum:
- SXA (absorbțiometria cu raze X cu o singură energie) – măsoară încheietura mâinii și călcâiul;
- DPA (absorbția cu foton dual) – verifică șoldul, coloana vertebrală sau întregul schelet.
- QCT (tomografie computerizată cantitativă) – măsoară șoldul sau coloana vertebrală;
- PQCT (QCT periferic) – verifică antebrațul.
- SPA (absorbtivometria cu un singur foton) – verifică încheietura mâinii;
- QUS (ultrasunete cantitative) – folosește unde sonore cu scopul de a măsura călcâiul ori degetul.
Osteoporoza – factori de risc
- Femeile au un risc mai ridicat de a suferi de osteoporoză, mai ales dacă sunt în vârstă;
- Femeile care sunt la postmenopauză au un risc mai mare de a suferi de osteoporoză;
- Artrita reumatoidă crește riscul de osteoporoză;
- Fumatul, alimentația nesănătoasă, dieta cu aport redus de calciu, consumul de alcool, sedentarismul și administrarea unor medicamente (corticosteroizi) cresc riscul de osteoporoză.
Gestionarea osteoporozei
O persoană care suferă de osteoporoză trebuie să fie foarte atentă pentru a preveni căderile și fracturile. Asta nu înseamnă însă că trebuie să se închidă în casă și să se izoleze, ci doar să găsească un echilibru între evitarea activitățile intense și îngrijirea sănătății.
Medicamentele analgezice, masajul și odihna ar putea ameliora simptomele osteoporozei.
Tratament medicamentos
Medicamentele ajută la prevenirea și tratarea osteoporozei. Unele dintre ele cresc densitatea osoasă ori încetinesc rata pierderii osoase. Printre medicamentele ce ajută la tratarea pierderii osoase se numără:
- Bisfosfonați – alendronat, ibandronat risedronat, acid zoledronic;
- Denosumab – pentru tratarea persoanelor cu risc crescut de fracturi osoase;
- Calcitonina – hormon natural ce contribuie la reglarea nivelului de calciu din corp și ajută la construirea oaselor. Acest medicament ameliorează durerea provocată de fracturile de compresie.
- Teriparatida – se folosește pentru tratarea pacienților cu osteoporoză severă care au un risc ridicat de fracturi osoase;
- Raloxifen – modulator selectiv al receptorilor de estrogen;
- Terapie hormonală – este recomandat doar pentru femeile care nu pot lua alte medicamente.
Proceduri chirurgicale
Vertebroplastia este o operație minim invazivă folosită pentru întărirea vertebrelor. Această procedură implică stabilizarea osului slăbit prin injectarea în vertebrele colaterale a unui compus acrilic.
Vertebroplastia se efectuează în sala de operația și durează aproximativ 60 de minute pentru fiecare vertebră afectată. Această operație se face sub anestezie locală, injectată în vertebră.
În jur de 70-90% dintre cei care apelează la această intervenție chirurgicală se confruntă cu durere după operație. Cei mai mulți dintre ei sunt externați în aceeași zi. Pentru ameliorarea durerii ce apare după această procedură se administrează un medicament antiinflamator.
Foarte rar apar complicații în urma acestei proceduri chirurgicale. Există riscul ca cimentul osos să ajungă în plămâni, măduva spinării ori în spațiul epidural din zona vertebrei. În urma vertebroplastiei pot apărea și alte complicații precum iritarea nervilor și leziuni ale măduvei spinării.
Kiphoplastie
Fracturile multiple provocate de osteoporoză ar putea duce la pierderea în înălțime, durere ori cifoză (curbura coloanei vertebrale). Kiphoplastia este o operație minim invazivă folosită pentru restabilirea înălțimii vertebrelor și stabilizarea osului slăbit.
Această procedură se efectuează doar la pacienții cu fracturi recente, apărute în decursul a 2-4 luni. Kiphoplastia se face în spital, cu anestezie locală ori generală.
Operația de kiphoplastie implică efectuarea unei mici incizii și utilizarea unui fluoroscop (dispozitiv format dintr-un tub de raze X și un ecran) pentru inserarea unui cateter cu balon în vertebra afectată. Balonul se umflă apoi lent cu scopul de a ridica vertebra, după care este dezumflat.
Printr-un ac de biopsie se injectează compus acrilic în vertebra comprimată. Acest material se întărește aproape instant. De regulă, după două zile de la efectuarea acestei operații, apare durerea.
Cei mai mulți pacienți sunt externați a doua zi după operația și își pot relua activitățile imediat. Totuși, activitățile intense trebuie evitate pentru o perioadă de minim 6 săptămâni.
Complicațiile acestei operații apar frecvent, însă pot include:
- Reacții adverse la anestezie
- Leziuni ale nervilor și ale măduvei spinării
- Materialul de cimentare poate ajunge în vene
O operație mai puțin invazivă, cunoscută sub numele de vasoplastie, implică folosirea unui vas artificial în loc de un cateter cu balon. Potrivit studiilor, vasoplastia poate scădea riscul de scurgere a materialului în vene ori în spațiul epidural din zona vertebrei.
Tratamente naturiste pentru osteoporoză
Pentru creșterea densității osoase se pot folosi uleiuri esențiale. De asemenea, pacienții care suferă de osteoporoză trebuie să stea la soare timp de aproximativ 20 de minute pe zi.
Următoarele suplimente naturale pot fi utile pentru cei cu osteoporoză:
- Magneziu (500 mg pe zi) – eficient pentru metabolismul calciului;
- Calciu (1000 mg pe zi) – cel mai bine absorbit este citratul de calciu;
- Vitamina D3 (5000 IU pe zi) – îmbunătățește absorbția calciului;
- Vitamina K2 (1000 mcg pe zi) – ajută la formarea oaselor;
- Strontiu (680 mg pe zi) – contribuie la îmbunătățirea densității osoase.
Stațiuni balneoclimaterice
Pacienții care suferă de osteoporoză ar trebui să meargă în stațiuni balneoclimaterice pentru a-și îmbunătăți stare de sănătate. Apa sărată și nămolul sapropelic cu efecte antiinflamatorii sunt benefice pentru pacienții cu osteoporoză.
Stațiuni recomandate persoanelor diagnosticate cu osteoporoză:
- Stațiunea balneară Ocna Șugatag
- Stațiunea balneoclimaterică Valea Selii
- Lacurile sărate din Sovata
- Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
Alimentația și osteoporoza
Calciul și vitamina D nu ar trebui să lipsească din alimentația persoanelor cu osteoporoză. Calciul este foarte important pentru formarea oaselor, iar vitamina D ajută la absorbția acestui nutrient.
Cei cu osteoporoză ar trebui să consume alimente precum: fructe și legume, produse lactate, carbohidrați și proteine. Există o mulțime de mâncăruri delicioase pe care le pot consuma pacienții cu osteoporoză.
De asemenea, cei cu osteoporoză ar trebui să țină cont de următoarele recomandări:
- Să consume alimente integrale, precum orez brun;
- Să consume multe fructe și legume (minimum 5 porții pe zi);
- Să consume pește de 2 ori pe săptămână, inclusiv pește gras pentru că este bogat în vitamina D;
- Să reducă consumul de grăsimi saturate și zahăr;
- Să reducă consumul de sare;
- Să nu sară peste micul dejun.
Cum îi ajută fizioterapie pe pacienții cu osteoporoză?
Un pacient care urmează un tratament pentru osteoporoză poate apela și la fizioterapie. această terapie fizică îl ajută să-și construiască forța și să-mi mărească flexibilitatea. Fiziotereapia stimulează circulația și ajută oasele să se vindece mai repede.
Terapeutul fizic lucrează împreună cu pacientul la dezvoltarea unui plan de exerciții potrivite pentru acesta. Acesta îl poate învață, de asemenea, cum să se ridice din pat ori de pe scaun, fără a se accidenta.
Exerciții fizice care ajută la prevenirea accidentelor legate de osteoporoză
Este foarte important ca persoanele cu osteoporoză să rămână active. Exercițiile fizice încetinesc pierderea osoasă și ajută la construirea mușchilor puternici, ceea ce înseamnă că pacientul va avea un risc mai scăzut de a cădea și a-și fractura un os.
Exerciții pentru postură
Potrivit studiilor, persoanele cu o postură bună și cu mușchi mai puternici au un risc mai redus de a cădea și a se răni. O postură potrivită implică menținerea capului drept, umerii în spate și bărbia înainte.
Dacă vrei să ai o postură bună când stai în picioare, ține cont de următoarele recomandări:
- Așază-te lângă un perete cu umerii și capul rezemat de el, dar cu călcâiele la 2-3 centimetri distanță de perete.
- Trage bărbia înainte și ține abdomenul încordat.
- Împinge spatele în perete, dar lasă puțin spațiu între curbura spatelui și perete.
Exerciții pentru echilibru
Potrivit unui studiu, pacienții cu osteoporoză care fac un exercițiu chinez denumit Tai Chi au mult mai puține șanse de a cădea, comparativ cu cei care nu practică Tai Chi.
Exerciții pentru creșterea flexibilității
Yoga te poate ajuta să-ți întărești oasele. Totuși, unele poziții ar putea să nu fie tocmai potrivite pentru cei cu osteoporoză. Întinderile care flexează coloana vertebrală ar trebui evitate.
Exerciții pentru întărirea musculaturii
Mersul pe jos, urcatul scărilor, alergatul ajută la întărirea oaselor din membrele inferioare și din coloana vertebrală.
Antrenamente cu greutăți
Aceste exerciții ajută la construirea oaselor și întărirea mușchilor. Cei care nu au mai făcut antrenamente cu greutăți sunt sfătuiți să lucreze cu un antrenor.
Cum poate fi prevenită osteoporoza?
Un stil de viață sănătos este esențial pentru menținerea sănătății osoase. Pentru prevenirea osteoporozei se recomandă:
Consumul de proteine
Proteina este o componentă de bază a osului. Majoritatea oamenilor își iau cantitatea necesară de proteine din alimentație, însă unii nu reușesc să facă asta. În cazul vegetarienilor și veganilor, aceștia pot să-și ia cantitatea necesară de proteine din soia, nuci și leguminoase.
Menținerea greutății corporale optime
Subponderabilitatea poate crește riscul de fracturi, la fel ca și excesul de greutate. Este foarte important ca fiecare individ să mențină o greutate corporală optimă pentru a avea o stare de sănătate bună.
Calciu
Atât femeile, cât și bărbații care au între 18 și 50 de ani trebuie să consume aproximativ 1000 miligrame de calciu zilnic. Pentru femeile de peste 50 de ani și bărbații de peste 70 de ani, necesarul de calciu crește la 12000 de miligrame pe zi.
Alimentele bogate în calciu sunt:
- Produsele lactate cu conținut redus de grăsimi
- Conserve de somon
- Legume cu frunze verzi
- Cereale fortificate cu calciu
- Produse din soia
Cei care nu-și pot lua necesarul zilnic de calciu din alimente, pot consuma suplimente de calciu. Cu toate acestea, o cantitate prea mare de calciu este asociată cu pietre la rinichi.
Alimentația
Consumul adecvat de calciu și vitamina D ajută la prevenirea și reducerea efectelor osteoporozei. Multe alimente conțin calciu, inclusiv laptele și iaurtul.
Activitatea fizică
Exercițiile fizice sunt foarte importante în menținerea forței osoase. În plus, acestea ajută la îmbunătățirea echilibrului și reabilitarea fracturilor.
Exercițiile fizice ajută la prevenirea slăbirii oaselor și a căzăturilor, în principal, la vârstnici. Cei care au suferit fracturi pot face exerciții speciale sub supraveghere medicală pentru creșterea mobilității și îmbunătățirea calității vieții.
Vitamina D
Vitamina D ajută la dezvoltarea oaselor și la absorbția calciului din alimente. Această vitamină este produsă în momentul în care pielea este expusă la razele ultraviolete, de aceea se recomandă că adulții și copiii să stea la soare timp de aproximativ 10-15 minute pe zi.
De asemenea, vitamina D se obține și din alimente ori din suplimente alimentare. Somonul, ouăle, ficatul, macroul și produsele lactate sunt bogate în vitamina D.
Simptomele osteoporozei nu trebuie ignorate. Cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari.